Psylliodes chrysocephala (Puricele cruciferelor)
Culturi afectate: CRUCIFERE (rapiţă/muştar/varză/gulii/conopidă)
În ţara noastră este întâlnit în zonele cultivatoare de rapiţă.
Adultul are 3,0-4,5 mm lungime, corpul oval-alungit, de culoare negru-albăstrui, strălucitor.
Aceştia pot sări destul de mult.
În cazuri individuale se pot întâlni adulţi cu aripi brun deschis.
Larvele pot avea până la 7 mm lungime, culoare alb-murdar şi capul brun-închis.
Au 3 perechi de picioare şi o placă anală brun-închisă, terminată cu 2 spini.
Adulţii ies la sfârşit de iunie şi în iulie din pupe şi mănâncă frunze şi lăstari.
Apoi îşi caută locuri răcoroase şi umbroase pentru diapauza de vară.
Cam la începutul lunii septembrie părăsesc locul de pauză şi invadează tinerele plante.
După 10-15 zile femelele încep depunerea pontei la 1-2 cm adâncime în sol în apropierea plantei şi durează, funcţie de mersul vremii, până în primăvară.
Larvele perforează petiolurile frunzelor inferioare şi lasă în urmă rosături cicatrizate.
De acolo acestea pot, în iernile blânde, să pătrundă în vârfurile lăstarilor.
În anii favorabili o parte din larve pot fi complet dezvoltate încă din toamnă.
Acestea pătrund în sol la începutul iernii sau în aprilie/mai pentru împupare.
În iernile blânde depunerea pontei continuă astfel că în primăvară pot fi întâlnite în culturile de rapiţa larve de vârste diferite.
Puricele cruciferelor este o insectă iubitoare de răcoare şi are doar o generaţie pe an.
Puricele cruciferelor atacă pe lângă rapiţă şi alte crucifere ca muştar, ridichi şi crucifere spontane.
Atacul la rapiţă este periculos de la răsărit şi până în faza de 3-4 frunze, după care daunele provocate nu mai au importanţă economică.
Galeriile săpate de larve se umplu deseori cu apă, care îngheaţă şi duce la crăparea tulpinilor.
De asemenea, în zonele atacate se pot instala o serie de ciperci patogene ca Phoma lingam și Verticillium longisporum.
